Benchmarking-ul este un instrument practic, în special pentru analiza competitorilor. Acesta permite unei companii să facă comparații bine întemeiate cu concurenți deosebit de „bine poziționați” din industria sa (sau din alta), așa-numitele companii de bune practici, și se bazează pe valori de referință definite (cifre cheie), precum și pe procesele și structurile acestor companii de bune practici.
Prin benchmarking, o companie poate identifica cele mai bune practici și le poate adapta la propria companie pentru a ajunge apoi la cele mai bune practici. Utilizarea benchmarking-ului urmărește să facă „lucrurile corecte” (aspectul eficienței) și să facă „lucrurile corecte” (aspectul eficienței). Benchmarking-ul poate fi efectuat și între părți comparabile ale unei companii, de exemplu între diferite companii de producție sau zone de vânzare.
Evaluarea comparativă este de obicei consumatoare de timp și, prin urmare, ar trebui utilizată în primul rând pentru planificarea pe termen lung și concentrată pe domenii cu un potențial deosebit de ridicat de îmbunătățire.
În prezent, nu există puncte de referință standardizate la nivel internațional.
Vezi si:
sisteme KPI; Organizare; optimizarea proceselor; reproiectare; inovare deschisă; Branding de angajator
Legat de ghidurile QET:
Q06 Managementul schimbării; Q15 Procese; Benchmarking T15; T16 SWOT